Silvian Apollo

Mi-a plăcut suficient de mult cum sună „arta și știința” încât să adopt formularea pentru a construi primul meu workshop , de web writing pentru începători. L-am livrat în ian. 2016 către doisprezece participanți în calitate de membru al unui ONG și am primit feedback-uri bune – sunt cele din imagine.   În iun. 2019, la cursul acreditat de formator la care eram înscris, am susținut proba practică folosindu-mă de același curs, căruia i-am păstrat titlul original: Arta și știința de a scrie bine în online. Vă dezvălui un detaliu din structura cursului meu: pe lângă faptul că știința de a scrie bine în online cuprinde anumite aspecte, arta de a scrie bine în online cuprinde, la rândul ei, o parte științifică, tehnică. Sper să am posibilitatea pe viitor să susțin acest curs în calitate de trainer. Nu mă încântă deloc ideea cursurilor online (surprinzător, venind de la un web content writer, nu-i așa?), așa că cel mai probabil mă voi concentra pe a scrie bine în online în continuar...

La 11 ani scriam primele catrene. Despre Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, deși nu i-am simpatizat niciodată – nici măcar atunci. Catrenele se scriau de la sine, aproape fără intenție. Doi ani mai târziu, din postura de poet cenaclist, câștigam primele mele premii literare. La 19 ani, pe când cu bacalaureatul - profil mate-info-intensiv engleză, aveam weekendul plin de evenimente literare. Am încercat și versurile în engleză, dar simțeam c-o fac forțat. Am citit în engleză, apoi am vrut să scriu – degeaba. Am vorbit cu prietenii în engleză, apoi am încercat să scriu – degeaba. Versurile în engleză erau submediocre. Spuneam lucruri interesante prin ele, imaginație aveam, la fel aveam și lucruri de spus, dar adevărul este că nu aveam talent literar în engleză. Să fi fost vorba de vocabularul mai sărac? Ei, bine, am plusat pe vocabular, am luat un dicționar – tot degeaba. Când scriu în engleză nu simt nimic. Când vorbesc în engleză nu simt nimic. Sunt doar lucruri p...

Unele persoane îmi reproșează că scriu în romgleză. They’re wrong   ( chill , am adăugat „they’re wrong” numai ca să le răspund cu stil). Romgleza reprezintă o struțocămilă lingvistică utilizată în general de generația tânără, digitalizată, pentru a se putea informa și/sau pentru a lucra mai bine. Romgleza reprezintă și un trend (e utilă pentru a epata), ceva cool în rândul acestor tineri care consumă mult conținut online fără să mai caute sau să solicite traducerea acestuia în română. Și ce mai e impor... ah, dar deja simt că (mă) plictisesc. Scurt pe doi, romgleza este în vogă, numai că e musai să stabilim când a utiliza cuvinte EN lângă cuvinte RO este romgleză și când nu. Corporateza cuprinde atât vocabular științific de care nu putem scăpa (e-mail), cât și vocabular uzual în limba engleză folosit în mod gratuit („avem un ișu”   |   issue = problemă). Criticii fără logică dau exemple greșite de romgleză, făcând confuzie între limbajul științific în e...

Să îl confundăm cu cine?, vor întreba boșii din agenții sau alți angajatori, marketeri. În mod eronat, mulți oameni cu putere de decizie pretind ca un content writer: -           să caute imagini și să le editeze; -           să facă traduceri RO-EN și/sau EN-RO; -           să lucreze cu HTML pentru title/meta; -           să discute prin e-mail cu bloggerii-gazdă; -           să uploadeze în Wordpress text&imagini; -           să analizeze grafice în Google Analytics. Dar ce înseamnă writer în română? Scriitor. Scrisul este meseria unui scriitor. Nu scrisul de cod, ci scrisul de cuvinte. În primii ani aveam naivitatea să cred că majoritatea celor din domeniu înțeleg acest lucru atât de simplu, ...

Adevărat. În mine sunt texte. Sunt cuvinte, „ă”-uri, „ș”-uri, virgule mai multe decât vezi prin jur, propoziții, fraze, paragrafe. Pe unele dintre ele le rostesc, încercând să am o dicție normală, o intonație relevantă și o articulare cât mai bună a ideii. În scris îmi iese (și) mai bine, de aici postura de writer pe care o adopt. Îmi place să scriu și să vorbesc, deși nu vrute și nevrute. Când este nevoie, când e din pasiune sau când vreau să conving pe cineva de ceva, cuvintele încep să curgă, dau drumul la robinet. Nu sunt prolific, dar sunt călit și am detenta la mine. Și să nu mă pui dimineața – e perioada aceea din zi când citesc ce prind, ascult ce pot și mă mișc greu spre deloc. Cum să nu am texte dacă la unsprezece ani poeziile mă scriau pe mine, iar nu eu pe ele? Catrene istorice, auzi! Despre Ștefan cel Mare și Mihai Viteazu scriam, deși personajele nu mă atrăgeau nici atunci așa cum nu mă atrag nici acum. Apropo de asta, nici serviciile de vidanjare nu mă atră...